Cercetatorii de la Michigan State University au descoperit bacteria
care produce aur de 24 de karate cand se hraneste cu clorura de aur, un
compus toxic care se gaseste in natura.
Cei doi oameni de stiinta, Kazem Kashefi, profesor asistent de microbiologie si genetica moleculara, si Adam Brown, profesor asociat al universitatii americane Michigan, au realizat in laborator o demonstratie a procesului care consta in transformarea oricarei materii lipsite de valoare in aur pur.
In fabrica savantilor americani, denumita „The Great World of The Metal Lover” (Marea realizare a iubitorilor de metal”), bacteria „Cupriodivus metallidurans” transforma clorura in metalul pretios, avand un rezultat al digestiei cu o puritate de 99,9%.
Desi intregul proces presupune o reductie mediata biochimica a compusilor de aur in aur metalic, puritatea metalului galben prezinta proprietatile caracteristice.
In acest fel, obsesia milenara a alchimistilor de alta data de a preface metalele nepretioase in aur pur prinde contur, dezlegand msiterul si fascinand totadata mediile academice din lumea intreaga.
Populatia Egiptului pare a fi concentrata aproape complet de-a lungul Vaii Nilului, care reprezinta doar o mica parte a suprafetei tarii, scrie NASA.
Vazute de pe Statia Spatiala Internationala, Raul Nil şi delta sa seamana cu o floare cu tija lunga care straluceşte pe timpul noptii, iar zona metropolitana a capitalei Cairo apare ca un punct stralucitor la baza florii.
Banda subtire de culoare galbena care apare in partea de sus a imaginii reprezinta o emisie de lumina rezultata din interactiunea atomilor şi moleculelor din atmosfera cu radiatiile solare, la o altitudine de aproximativ 100 de kilometri.
Fotografia din spatiu a Egiptului a fost facuta pe 28 octombrie 2010. Egiptul are o populatie de aproximativ 78,5 milioane de persoane, majoritatea acestora fiind concentrata de-a lungul Nilului.
***
Avionul supersonic pe care il va construi Asociatia Romana de Cosmonautica si Aerodinamica ARCA pentru a participa la concursul Google X Lunar Prize a fost botezat oficial IAR 111.
“Este o mare onoare si responsabilitate pentru ARCA sa contribuie la traditia IAR care din 1925 pana acum a fost dusa mai departe de avioane exceptionale din toata lumea, asa cum au fost modelele IAR- IICV, IAR-80, IAR-93, IAR-99. Pentru a face un avion IAR este o oportunitate pe care orice constructor de avioane din lume si-ar dori-o si cu care s-ar mandri oricine”
IAR-111 nu numai ca va contribui la traditia numelui, dar va fi modelul care va zbura cel mai sus si cel mai repede dintre toate cele care l-au precedat, ceea ce va ajuta foarte mult progresul Romaniei. Multumim constructorilor IAR SA din Brasov pentru ca ne-au prezentat o astfel de oportunitate” informeaza un comunicat de presa ARCA, citandu-l pe presedintele organizatiei Dumitru Popescu.
Cercetatorii din cadrul ARCA au lucrat la tunelul subsonic aerodinamic pentru E-111, aplicand pentru Google Lunar X Prize, declara un oficial ARCA pentru Agerpres.
“Primele teste ale aparatului de zbor sunt programate la sfarsitul lunii Martie, deasupra Marii Negre. Aceste teste sunt necesare pentru recuperarea carlingei avionului” a mai explicat Dumitru Popescu.
Asociatia Romana de Cosmonautica si Aerodinamica este o organizatie non-guvernamentala cu sediul la Ramnicu Valcea, fiind in topul cercetarilor in domeniul aeronauticii din Romania si incearca sa castige premiul Google Lunar X si sa lanseze prima nava spatiala romaneasca care sa poata fi pilotata de un astronaut.
***
Picioarele robotice inventate de un japonez ar putea reprezenta solutia pentru problemele locomotorii ale pacientilor din intreaga lume.
In urma cu 30 de ani, doctorii i-au spus lui Noboru Matsumoto ca nu va mai putea merge niciodata. Matsumoto suferise leziuni cerebrale grave dupa un accident de motocicleta. Accidentul il lasase cu dificultati de vorbire si cu incapacitatea de a merge.
Totusi, profesorul Yoshiyuki Sankai a intrezarit o speranta pentru Noboru Matsumoto. Sankai este inventatorul Hybrid Assistive Limb (HAL), un sistem de picioare robotice, informeaza CNN. Senzorii stau la suprafata pielii pacientului si recepteaza semnalele creierului care transmit informatii corpului pentru a se deplasa.
“Senzorii detecteaza intentiile umane si in final, robotul se deplaseaza in locul corpului uman”, afirma profesorul Sankai.
Pentru ca Matsumoto are functii nervoase, el a fost pacientul perfect care a putut beneficia de costumul HAL inventat de Yoshiyuki Sankai.
Matsumoto a folosit picioarele robotice inainte, in clinica de reabilitare.
***
Persoanele care fac acte de caritate si alte fapte bune, cum ar fi ajutorul dat unui vecin la gradinarit, au parte de mai putin stres si furie si se simt mai pozitive si mai sigure pe sine, arata un studiu.
Aceste descoperiri sugereaza ca exista un adevar stiintific atasat la o veche zicala care spune ca daca ii ajutatam pe altii, ne ajutam, de asemenea, pe noi insine.
Studiul de la Universitatea din Sussex a masurat nivelul de stres si alte emotii asupra unui grup de barbati si femei care au efectuat fapte bune timp de noua zile.
Psihologul David Lewis, cel care a condus cercetarea, a declarat: „Daca suntem mai atenti cu cei din jur, acest lucru ne poate reduce nivelul de stres.
Efectele stresului asupra organismului uman sunt bine documentate: stresul poate suprima sistemul imunitar, poate duce la cresterea tensiunii arteriale, creste riscul de producere al unui infarct si al unui accident vascular cerebral si contribuie la infertilitate.
Prin urmare, pentru a imbunatati sansele noastre de a fi mai sanatoşi, noi toti ar trebui sa incepem sa facem bine celorlalti chiar incepand de astazi”.
Cercetarea, comandata de firma de asigurare Simplyhealth, a mai concluzionat ca faptele bune au avut un efect pozitiv de tipul unei reactii in lant, iar beneficiarii faptelor bune s-au simtit mai motivati sa-i ajute pe altii la randul lor.
***
Acest dispozitiv laser utilizeaza o metoda denumita spectroscopia Raman si ar putea detecta fazele incipiente ale cancerului de san, cariilor dentare sau ale osteoporozei. De asemenea, cercetatorii sunt de parere ca tehnologia ar putea diagnostica bolile mai repede, mai putin costisitor si cu o precizie mai mare.
Spectroscopia Raman masoara intensitatea si lungimea undei luminii difuzata de molecule si este un procedeu deja folosit in industria farmaceutica si cea chimica.
***
Uneori nu-ti trebuie decat o idee buna, ceva bani sa investesti si mult curaj sa o lansezi. Parisul are ideea, a inceput sa investeasca si are mult curaj, pentru ca deja a lansat-o. Si proiectul se numeste simplu: masini electrice de inchiriat.
“Nu vrem sa facem concurenta marilor firme de inchirieri auto”, declara Annick Lepetit, viceprimar al Parisului, pentru BBC news.
Scopul proiectului este ca bulevardele aglomerate ale metropolei sa se mai elibereze, plecand de la ideea ca “oamenii sa nu detina o masina, ci sa foloseasca o masina” (Morald Chibout – Manager General Autolib). Sistemul Autolib se vrea un succesor al celui de inchirieri de biciclete, care se desfasoara in marile orase ale Europei si are ca scop promovarea masinilor electrice. Masinile sunt create de designerul Pininfarina, faimos pentru concepte Ferrari si Masserati si oferite de antreprenorul Vincent Bollore. Au o autonomie de 250 de km, deci sunt recomandate doar pentru oras, dar si pentru excursiile scurte.
Proiectul – pilot se va desfasura pe o perioada de doua luni, timp in care masinile Bluecar se vor inchiria timp de jumatate de ora, la un pret de 6-8 euro. Va exista si un “club” Autolib, iar costurile sunt de la 10 euro/zi la 144 pe an. Pentru inceput, vor exista 66 de masini electrice, disponibile in 33 de statii, dar se doreste extinderea proiectului la 3000 de vehicule in peste 1000 de statii, pana la finalul lui 2012, dupa cum declara Primarul Parisului, Bertrand Delanoe.
Cum Renault si Nissan au investit deja peste 4 miliarde de euro in masini electrice, masinile electrice par o idee buna; pana in 2020, masinile electrice vor constitui peste 10% din totalul vanzarilor.
*** Dansurile vă scapă de durerile de spate, antrenează inima, muşchii şi articulaţiile cu un efort minim. O oră de dans echivalează cu o oră de jogging, iar un an de dans vă scapă şi de zece kilograme.
Dansul este un sport cu beneficii mai mari decât joggingul şi fitnessul la un loc: antrenează toate grupele musculare, cu un efort minim. O oră de dans arde peste 400 de calorii. Dansând un an întreg, de trei ori pe săptămână, şi mâncând normal scăpaţi lejer de 10 kilograme.
În plus, dansurile cresc mobilitatea şi previn osteoporoza, ameliorează durerile de spate şi durerile menstruale şi eliberează serotonina, "hormonul fericirii". Pe copii, îi ajută să crească armonios, să se concentreze şi să înveţe mai bine.
Kangoo jumps în loc de liposucţie
Kangoo Jumps "antrenează fiecare celulă a corpului" şi îmbunătăţeşte condiţia fizică generală, fără a fi nevoie de exerciţii fizice intense, datorită arcurilor eliptice aflate pe tălpile acestor ghete, care absorb şocurile la impactul cu solul.
Principalii beneficiari ai "săriturilor" sunt inima, creierul şi musculatura. "Musculatura se tonifiază, creşte mobilitatea articulaţiilor şi scad depozitele de grăsime. Acţionează la fel ca liposucţia, dar prin mişcare. Rezultatul este talie mai suplă, coapse şi fese mai tonifiate, gambe mai subţiri, glezne mai fine. Programul de kangoo este recomandat şi persoanelor care suferă de osteoporoză", spune Geta Vlăduţu, instructor de kangoo jumps la "Celebrity School" din Bucureşti.
Se recomandă două şedinţe de 50 de minute pe săptămână. La o şedinţă se ard în jur de 500-650 de calorii, pentru începători, şi se poate ajunge chiar la 800 de calorii, la grupele de avansaţi, cam tot atâtea calorii care se ard într-o oră de jogging.
Dansurile latine calmează durerile de spate
Aerobicul solicită 65% din inimă, îmbunătăţind sistemul cardio-respirator şi tonifiază armonios toate grupele de muşchi. Programul de aerobic activează metabolismul, eliberează de stres, creşte mobilitatea articulaţiilor şi drenează depozitele de grăsime.
"Trebuie să conştientizăm că nu doar numărul de kilograme contează, ci şi diminuarea grăsimii din jurul taliei, abdomenului inferior, coapselor, genunchilor", mai spune instructoarea Geta Vlăduţu. Într-o oră de aerobic se pot arde 500-650 de calorii.
"Belly Dance" sau "dansul din buric" dă jos grăsimea abdominală şi întăreşte muşchii pelvieni, pregătind femeile gravide pentru un travaliu uşor, fără dureri. O oră de dans arde 400 de calorii şi, în plus, creşte flexibilitatea şi mobilitatea articulaţiilor, reducând riscul de osteoporoză, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi reglează respiraţia. "Belly dance-ul este cel mai bun medicament pentru durerile premenstruale, dar şi din timpul menstruaţiei", spun instructorii.
Două-trei şedinţe de salsa pe săptămână sculptează talia şi bazinul, întăresc gambele şi reduc tensiunea musculară, cresc rezistenţa la efort fizic, eliberează de stres şi, fiindcă mişcările sunt dinamice şi se transpiră mult, se elimină toxinele. Dansurile latine şi mai ales salsa lucrează intens inima, scad tensiunea arterială şi reduc colesterolul "rău". Se lucrează şi muşchii braţelor, şi ai picioarelor, şi ai spatelui şi se ard peste 400 de calorii pe oră. Dansurile latine ţintesc muşchii bazinului, îmbunătăţesc postura şi calmează durerile de spate.
.> reprezintă o nouă alternativă terapeutică a bolii coronariene, având ca scop obţinerea de vase noi (angiogeneza) şi ameliorarea simptomelor dureroase, specifice cardiopatiei ischemice. Tratamentul este disponibil în România la Centrul Gral Medical din Capitală, unde în luna aprilie poţi să beneficiezi de o reducere de 20% pentru efectuarea acestei intervenţii care se aplică în serii de 3 sedinţe sau 9 sedinţe, cu o pauză de 3 săptămâni între ele. Astfel, până la sfârşitul lunii aprilie vei plăti 1000 de lei pentru 3 şedinţe şi 2800 lei pentru un tratament complet de 9 şedinţe ( în loc de 3500 cât costă în mod normal).
***
În
ultimii 20 de ani, societăţile moderne şi economiile acestora au suferit
o transformare fără precedent graţie revoluţiei informaţionale.
Internetul a schimbat radical modul în care oamenii comunică, se
informează sau efectuează tranzacţii, acest fenomen fiind considerat o
veritabilă „revoluţie informaţională”. Progresul tehnologic promite acum
să declanşeze o nouă transformare radicală a lumii în care trăim –
conectarea unui număr tot mai mare de obiecte la Internet conduce la o a
doua revoluţie industrială.
Costul şi dimensiunile senzorilor s-au redus considerabil în ultima vreme, iar astăzi aceştia au devenit suficient de mici şi de ieftini pentru a putea fi integraţi în tot mai multe obiecte. Acest lucru se întâmplă cu o frecvenţă tot mai mare, revoluţionând industrii întregi.
"Internetul lucrurilor" şi lumea digitală
În 2003, pe Terra trăiau aproximativ 6,3 miliarde de persoane şi erau conectate la Internet 500 de milioane de dispozitive. După numai cinci ani, numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit numărul oamenilor de pe planetă. Specialiştii companiei Cisco consideră că acesta este momentul în care a început o nouă epocă - aceea a aşa-numitului "Internet al lucrurilor" (the Internet of things).
Numărul dispozitivelor conectate la Internet cunoaşte o evoluţie incredibilă: specialiştii Cisco estimează că aproximativ 12,5 miliarde erau "online" în 2010. Tot ei estimează că numărul obiectelor conectate la Internet se va ridica la 25 de miliarde în 2015 şi că va atinge pragul de 50 de miliarde în 2020.
Surpriza este aceea că dispozitivele conectate la Internet nu se limitează la computere, telefoane mobile sau tablete. Graţie progresului tehnologic şi miniaturizării, numeroase obiecte de toate felurile pot fi conectate la Internet. De asemenea, senzorii devin tot mai mici şi mai ieftini, astfel că tot mai multe obiecte pot fi monitorizate în timp real. Un număr tot mai mare de conexiuni la Internet originează de la diferiţi senzori ataşaţi diferitelor obiecte - sau chiar unor unor fiinţe vii.
Spre exemplu, o companie olandeză, Sparked, a dotat 200 de vaci cu senzori wireless, ceea ce permite fermierilor să le urmărească în timp real traseul, starea de sănătate sau chiar să afle când devin gestante. Fiecare vacă transmite 200 MB de date pe an.
Animalele nu sunt singurele fiinţe care pot fi monitorizate prin senzori. Şi pacienţii umani încep să beneficieze de această posibilitate. Companii precum Corventis produc monitoare cardiace wireless care permit doctorilor să afle în timp real situaţia pacienţilor lor.
Senzorii devin populari şi în lumea sportului. Mai multe echipe profesioniste de fotbal şi de rugby din străinătate au început să îşi echipeze jucătorii în timpul antrenamentelor cu un dispozitiv de dimensiunea unui telefon mobil, pe care îl poartă între omoplaţi. Un asemenea aparat costă 3.000 dolari şi este dotat cu GPS, giroscop, magnetometru, accelerometru şi cu un monitor cardiac. Aparatul le permite antrenorilor să urmărească în timp real efortul depus de jucători, să măsoare distanţa parcursă, viteza şi capacitatea de accelerare, numeroasele date ajutându-i să identifice punctele tari şi cele slabe ale fiecăruia.
O lume tot mai conectată
Numărul tot mai mare de senzori implică şi obţinerea unei cantităţi mult mai mari de date. Acest lucru se poate observa din ceea ce s-a întâmplat deja: pe măsură ce vitezele conexiunilor de Internet au crescut, şi volumul traficului de date a fost mult mare. Compania Cisco estimează că traficul de Internet contorizat de 20 de gospodării obişnuite în 2011 este mai mare decât tot traficul de Internet înregistrat în 2008!
Dispozitivul care accelerează cel mai tare tranziţia spre lumea digitală este telefonul mobil şi mai ales telefonul inteligent (smartphone-ul), care conţine un număr foarte mare de senzori. Aceştia pot fi folosiţi în nenumărate feluri - spre exemplu, pentru a transforma telefonul într-un "doctor de buzunar".
La nivelul anului 2010, 4 miliarde de persoane (60% din populaţia planetei) deţineau un telefon mobil, iar 12% dintre acestea aveau telefoane inteligente (a căror rată de penetrare creşte cu mai bine de 20% în fiecare an). Se estimează că 80% din populaţia planetei va avea un telefon mobil în 2017 (adică 5,6 miliarde de persoane).
Institutul McKinsey estimează că, în acest moment, există peste 30 de milioane de senzori în uz la nivel mondial şi că numărul acestora creşte cu peste 30% pe an.
Senzorii în industrie
Senzorii îşi fac apariţia în tot mai multe industrii, contribuind la eficientizarea consumului de resurse şi la reducerea costurilor.
Numeroase lucrări de infrastructură sunt astăzi dotate cu senzori, de la poduri şi conducte de transmisie până la platforme petroliere. Toate acestea furnizează date în timp real despre starea echipamentelor, avertizând asupra potenţialelor probleme înainte ca acestea să se producă, permiţând astfel ca reparaţiile să fie efectuate cu pagube minime. În Rio de Janeiro, compania IBM instalează senzori pentru a detecta riscul declanşării unor ploi violente, reducând astfel probabilitatea ca alunecările de teren să provoace pierderi omeneşti.
Un exemplu de folosire a datelor în transporturi vine de la CSX Transportation, o companie de transport feroviar din SUA. Aceasta a început să folosească algoritmi sofisticaţi care combină datele oferite de GPS-ul ataşat locomotivelor cu informaţii despre greutatea şi lungimea trenurilor, despre gradul de înclinare al terenului şi despre numărul de curbe de-a lungul traseului pe care trenul urmează să-l parcurgă. Toate aceste date sunt procesate de software-ul instalat la bord, rezultând mult mai puţine frâne de-a lungul unei călătorii, reducând astfel consumul de combustibil.
Tot în industria transportului, senzorii încep să fie folosiţi pentru a monitoriza marfa, mai ales cea perisabilă, precum legumele şi fructele. Algoritmii sofisticaţi pot procesa datele furnizate de senzori pentru a avertiza transportatorii înainte ca marfa să se deterioreze, permiţându-le să modifice traseul la timp.
În medicină, companii precum General Electric lucrează la transformarea camerei de spital în una cu adevărat inteligentă. În testele efectuate de compania americană, o astfel de încăpere a fost dotată cu trei camere video instalate în tavan. Graţie unui software inteligent care analiza datele furnizate de camere, algoritmii puteau alerta doctorii şi asistentele în cazul în care uitau să se spele pe mâini înainte şi după ce au atins pacienţii, reducând astfel semnificativ numărul infecţiilor intra-spitaliceşti. De asemenea, un software de recunoaştere facială putea alerta doctorii în cazul în care identifica pe chipurile pacienţilor semne că aceştia erau copleşiţi de durere.
Un experiment similar a fost efectuat de specialiştii de la Universitatea din Ontario. Aceştia au dotat maternitatea din localitate cu un sistem care monitorizează în timp real starea de sănătate a copiilor născuţi prematur. Algoritmii sistemului analizează pulsul şi ritmul respiraţiei, alertând personalul medical în cazul în care starea bebeluşilor se înrăutăţeşte.
Senzorii în locuinţe
"Revoluţia senzorilor" începe să-şi facă simţită prezenţa şi în locuinţe. În 2011 au fost lansate mai multe produse care folosesc senzorii pentru a consuma resursele mai eficient şi care fac totodată viaţa de zi cu zi mai uşoară.
Un astfel de exemplu este termostatul digital Nest, lansat în octombrie de compania americană Nest Labs. Fondată de un fost şef al Apple, compania Nest Labs a conceput un termostat ca niciun altul de până acum, ce combină senzorii, algoritmi sofisticaţi şi conectivitatea la Internet. Termostatul Nest detectează temperatura şi umiditatea din aer, mişcările oamenilor prin casă şi momentul în care aceştia părăsesc încăperile sau chiar casa. Acesta acumulează date despre modul în care funcţionează casa şi ajustează automat temperaturile încăperilor. De asemenea, este conectat la Internet pentru a fi mereu la curent cu prognoza meteo, pentru a lua în calcul temperatura de afară şi felul în care aceasta influenţează temperatura din casă. Toate aceste elemente contribuie la reducerea consumului de energie.
"Termostatul gestionează 50% din consumul de energie al unei gospodării, iar 10% din consumul de energie al SUA este controlat de un termostat", explică cei de la Nest Labs. "De aceea, am conceput primul termostat care învaţă la utilizatori. Cu timpul, termostatul nu mai trebuie programat de oameni, ci se programează singur", afirmă oficialii Nest Labs.
Aparatele electrocasnice devin şi ele, la rândul lor, dotate cu senzori. Samsung a lansat un frigider dotat cu WiFi şi cu un display LCD. Temperatura frigiderului poate fi ajustată de la distanţă, graţie conexiunii la Internet, iar senzorii cu care este dotat permit ca proprietarii să fie anunţaţi atunci când alimentele riscă să se deterioreze.
Senzorii în comerţ
Companiile colectează tot mai multe date despre clienţii lor, ceea ce le permite să îi înţeleagă mai bine. În Marea Britanie, compania Tesco colectează lunar 1,5 miliarde de informaţii despre clienţi, a căror prelucrare îi permite să adapteze preţurile şi campaniile promoţionale la nevoile acestora. Amazon foloseşte datele despre clienţi pentru a le propune acestora alte produse care i-ar putea interesa. Algoritmul folosit de retailerul online este foarte eficient, astfel că aproximativ 30% dintre vânzările site-ului sunt rezultate directe ale propunerilor făcute de acest software inteligent.
Pe lângă integrarea senzorilor în tot mai multe obiecte, progresul tehnologic permite o mai bună analiză a datelor care sunt deja acumulate. Un astfel de exemplu vine din SUA: compania Montblanc, un retailer de lux, a lansat un program pilot în magazinul său din Miami. În cadrul acestuia, imaginile surprinse de camerele de supraveghere sunt analizate de un algoritm sofisticat ce analizează comportamentul clienţilor.
Software-ul conceput de compania RetailNext combină datele înregistrate de camerele video cu cele de vânzări şi cu alţi indicatori (precum datele înregistrate de senzorii de mişcare sau de cipurile RFID ataşate mărfurilor) pentru a identifica factorii care contribuie la vânzări. Angajaţii Montblanc au folosit acest sistem pentru a genera hărţi care arată care părţi ale magazinului sunt cele mai populare în rândul clienţilor şi pentru a decide unde să fie amplasate decoraţiunile, mărfurile şi cum să fie distribuit personalul. Rodrigo Fajardo, reprezentantul Montblanc, spune că acest sistem a condus la o creştere a vânzărilor cu 20%, astfel că va fi implementat şi în alte magazine ale companiei. Montblanc este doar una din cele 40 de companii care utilizează serviciile RetailNext.
Operatorul american de telefonie mobilă T-Mobile foloseşte serviciile companiei 3VR pentru a contoriza cât timp petrec clienţii în faţa fiecărui display, ce telefoane testează şi pentru cât timp. 3VR a anunţat că testează un software de recunoaştere facială, ce permite identificarea sexului şi vârstei clienţilor şi va permite comercianţilor să conceapă noi promoţii în funcţie de comportamentul persoanelor din fiecare segment. Şeful companiei, Al Shipp, estimează că "în viitor vom putea să măsurăm mii de variabile, acum suntem abia la început".
Spunem adio intimităţii?
O altă inovaţie a apărut recent în mallurile europene datorită companiei britanice Path Intelligence. Aceasta a lansat în 2009 FootPath, un sistem care înregistrează semnalul telefoanelor mobile, permiţând urmărirea cumpărătorilor de-a lungul plimbărilor acestora prin centrele comerciale. Astăzi, peste 1 milion de persoane sunt urmărite zilnic cu ajutorul acestui sistem. Sharon Biggar, CEO-ul companiei, afirmă că acest sistem este folosit de comercianţi pentru a decide în care parte a mallurilor să îşi amplaseze magazinele sau pentru a identifica naţionalitatea vizitatorilor (folosind pentru identificare codul de ţară al numerelor de telefon). În mallurile în care este implementat sistemul FootPath, vizitatorii sunt atenţionaţi la intrare şi sunt sfătuiţi să îşi închidă telefonul mobil dacă nu doresc să fie monitorizaţi.
Acesta nu este singurul mod în care datele generate de telefoanele mobile sunt folosite de companii pentru îmbunătăţirea serviciilor. Mai multe companii care oferă servicii de navigaţie prin GPS cumpără de la operatorii de telefonie mobilă date anonimizate din reţelele celulare. Acestea, combinate cu datele oferite de dispozitivele GPS, le permit acestor companii să ofere date în timp real despre aglomeraţia din trafic, astfel că utilizatorii acestor servicii pot folosi rute alternative.
Acelaşi lucru se întâmplă în cazul smartphone-urilor: deoarece majoritatea sunt dotate cu GPS, acestea urmăresc în timp real traseul utilizatorilor. Servicii precum Google Latitude permit fiecărui deţinător de smartphone să păstreze o arhivă actualizată în timp real a călătoriilor sale.
Progresul tehnologic şi reducerea costurilor senzorilor aduc nenumărate beneficii industriilor şi utilizatorilor, însă prezintă şi o faţă întunecată: supravegherea electronică a populaţiei devine mult mai uşor şi mai ieftin de realizat.
Un studiu efectuat de cercetătorul John Villasenor de la Brookings Institute arată că, în scurt timp, "va deveni posibil din punct de vedere financiar şi tehnologic ca toate comunicaţiile de voce şi date dintr-o ţară să fie supravegheate. Fiecare conversaţie telefonică, fiecare mesaj electronic, fiecare interacţiune în reţelele sociale şi chiar mişcarea fiecărei persoane şi a fiecărui vehicul pot fi monitorizate".
Cercetările efectuate de Villasenor oferă ca exemplu Siria: costurile cu stocarea tuturor conversaţiilor telefonice efectuate de-a lungul unui an se ridică la 2,5 milioane de dolari. În 2016, graţie progresului tehnologic, acestea vor scădea la doar 250.000 de dolari. În Chongqing, un oraş din China în care locuiesc 12 milioane de persoane, se desfăşoară în acest moment un proiect în cadrul căruia municipalitatea va împânzi oraşul cu 500.000 de camere video. Momentan, costurile anuale de stocare a datelor video se ridică la 300 de milioane de dolari, însă în 2020 vor fi de doar 3 milioane de dolari.
Unde ne va duce revoluţia senzorială?
Dacă tot mai multe obiecte vor ajunge să fie dotate cu senzori şi conectate la Internet, care va fi punctul terminus al acestei tendinţe? Larry Smarr, directorul fondator al Institutului pentru Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din California, afirmă că scopul final este realizarea "computerului planetar care percepe tot".
"În următorii 10 ani, lumea fizică va deveni din ce în ce mai încărcată cu dispozitive capabile de a trimite şi a recepta informaţie. Miliarde de procesoare sunt deja integrate în telefoane, automobile, dispozitive, clădiri şi în mediul înconjurător. Aceşti senzori transmit din ce în ce mai multe date către centre de procesare a datelor, iar această tehnologie din cloud permite companiilor să conceapă aplicaţii care sunt «conştiente spaţial». Reţelele electrice inteligente măsoară deja folosirea electricităţii, oamenii activi îşi măsoară pulsul în timpul activităţii fizice, iar sute de milioane de persoane încarcă poze etichetate cu informaţii de geolocalizare în reţelele sociale", afirmă Smarr.
"Peste 10 ani, cel mai rapid supecomputer va fi compus dintr-un miliard de procesoare, iar tehnologia din cloud va înregistra acelaşi ritm de creştere, ceea ce va permite crearea unui computer planetar cu o putere enormă", conchide Starr.
Care va fi rezultatul existenţei acestei gigantice puteri computaţionale? Mike Liebhold de la Institute for the Future afirmă că acest supercomputer va avea capacitatea de a simula mai multe aspecte ale lumii fizice cu o viteză mai mare decât cea pe care aceste procese o au în realitate. Astfel, computerul va trece de la pasul în care înregistrează informaţia şi o analizează la cel în care devine capabil să o controleze. Aşadar, lumea fizică va putea fi controlată de lumea digitală.
Este greu de estimat care va fi impactul acestei revoluţii industriale 2.0. Acum un secol, când omenirea era martora altei inovaţii radicale, automobilul, puţină lume ar fi putut prezice că această invenţie va duce la apariţia suburbiilor sau a mallurilor. Un singur lucru e cert - "lumea digitală" are potenţialul de a schimba dramatic societatea.
*******************************************************************************
Cei doi oameni de stiinta, Kazem Kashefi, profesor asistent de microbiologie si genetica moleculara, si Adam Brown, profesor asociat al universitatii americane Michigan, au realizat in laborator o demonstratie a procesului care consta in transformarea oricarei materii lipsite de valoare in aur pur.
In fabrica savantilor americani, denumita „The Great World of The Metal Lover” (Marea realizare a iubitorilor de metal”), bacteria „Cupriodivus metallidurans” transforma clorura in metalul pretios, avand un rezultat al digestiei cu o puritate de 99,9%.
Desi intregul proces presupune o reductie mediata biochimica a compusilor de aur in aur metalic, puritatea metalului galben prezinta proprietatile caracteristice.
In acest fel, obsesia milenara a alchimistilor de alta data de a preface metalele nepretioase in aur pur prinde contur, dezlegand msiterul si fascinand totadata mediile academice din lumea intreaga.
***
Populatia Egiptului pare a fi concentrata aproape complet de-a lungul Vaii Nilului, care reprezinta doar o mica parte a suprafetei tarii, scrie NASA.
Vazute de pe Statia Spatiala Internationala, Raul Nil şi delta sa seamana cu o floare cu tija lunga care straluceşte pe timpul noptii, iar zona metropolitana a capitalei Cairo apare ca un punct stralucitor la baza florii.
Banda subtire de culoare galbena care apare in partea de sus a imaginii reprezinta o emisie de lumina rezultata din interactiunea atomilor şi moleculelor din atmosfera cu radiatiile solare, la o altitudine de aproximativ 100 de kilometri.
Fotografia din spatiu a Egiptului a fost facuta pe 28 octombrie 2010. Egiptul are o populatie de aproximativ 78,5 milioane de persoane, majoritatea acestora fiind concentrata de-a lungul Nilului.
***
Avionul supersonic pe care il va construi Asociatia Romana de Cosmonautica si Aerodinamica ARCA pentru a participa la concursul Google X Lunar Prize a fost botezat oficial IAR 111.
“Este o mare onoare si responsabilitate pentru ARCA sa contribuie la traditia IAR care din 1925 pana acum a fost dusa mai departe de avioane exceptionale din toata lumea, asa cum au fost modelele IAR- IICV, IAR-80, IAR-93, IAR-99. Pentru a face un avion IAR este o oportunitate pe care orice constructor de avioane din lume si-ar dori-o si cu care s-ar mandri oricine”
IAR-111 nu numai ca va contribui la traditia numelui, dar va fi modelul care va zbura cel mai sus si cel mai repede dintre toate cele care l-au precedat, ceea ce va ajuta foarte mult progresul Romaniei. Multumim constructorilor IAR SA din Brasov pentru ca ne-au prezentat o astfel de oportunitate” informeaza un comunicat de presa ARCA, citandu-l pe presedintele organizatiei Dumitru Popescu.
Cercetatorii din cadrul ARCA au lucrat la tunelul subsonic aerodinamic pentru E-111, aplicand pentru Google Lunar X Prize, declara un oficial ARCA pentru Agerpres.
“Primele teste ale aparatului de zbor sunt programate la sfarsitul lunii Martie, deasupra Marii Negre. Aceste teste sunt necesare pentru recuperarea carlingei avionului” a mai explicat Dumitru Popescu.
Asociatia Romana de Cosmonautica si Aerodinamica este o organizatie non-guvernamentala cu sediul la Ramnicu Valcea, fiind in topul cercetarilor in domeniul aeronauticii din Romania si incearca sa castige premiul Google Lunar X si sa lanseze prima nava spatiala romaneasca care sa poata fi pilotata de un astronaut.
***
Picioarele robotice inventate de un japonez ar putea reprezenta solutia pentru problemele locomotorii ale pacientilor din intreaga lume.
In urma cu 30 de ani, doctorii i-au spus lui Noboru Matsumoto ca nu va mai putea merge niciodata. Matsumoto suferise leziuni cerebrale grave dupa un accident de motocicleta. Accidentul il lasase cu dificultati de vorbire si cu incapacitatea de a merge.
Totusi, profesorul Yoshiyuki Sankai a intrezarit o speranta pentru Noboru Matsumoto. Sankai este inventatorul Hybrid Assistive Limb (HAL), un sistem de picioare robotice, informeaza CNN. Senzorii stau la suprafata pielii pacientului si recepteaza semnalele creierului care transmit informatii corpului pentru a se deplasa.
“Senzorii detecteaza intentiile umane si in final, robotul se deplaseaza in locul corpului uman”, afirma profesorul Sankai.
Pentru ca Matsumoto are functii nervoase, el a fost pacientul perfect care a putut beneficia de costumul HAL inventat de Yoshiyuki Sankai.
Matsumoto a folosit picioarele robotice inainte, in clinica de reabilitare.
***
Persoanele care fac acte de caritate si alte fapte bune, cum ar fi ajutorul dat unui vecin la gradinarit, au parte de mai putin stres si furie si se simt mai pozitive si mai sigure pe sine, arata un studiu.
Aceste descoperiri sugereaza ca exista un adevar stiintific atasat la o veche zicala care spune ca daca ii ajutatam pe altii, ne ajutam, de asemenea, pe noi insine.
Studiul de la Universitatea din Sussex a masurat nivelul de stres si alte emotii asupra unui grup de barbati si femei care au efectuat fapte bune timp de noua zile.
Psihologul David Lewis, cel care a condus cercetarea, a declarat: „Daca suntem mai atenti cu cei din jur, acest lucru ne poate reduce nivelul de stres.
Efectele stresului asupra organismului uman sunt bine documentate: stresul poate suprima sistemul imunitar, poate duce la cresterea tensiunii arteriale, creste riscul de producere al unui infarct si al unui accident vascular cerebral si contribuie la infertilitate.
Prin urmare, pentru a imbunatati sansele noastre de a fi mai sanatoşi, noi toti ar trebui sa incepem sa facem bine celorlalti chiar incepand de astazi”.
Cercetarea, comandata de firma de asigurare Simplyhealth, a mai concluzionat ca faptele bune au avut un efect pozitiv de tipul unei reactii in lant, iar beneficiarii faptelor bune s-au simtit mai motivati sa-i ajute pe altii la randul lor.
***
Acest dispozitiv laser utilizeaza o metoda denumita spectroscopia Raman si ar putea detecta fazele incipiente ale cancerului de san, cariilor dentare sau ale osteoporozei. De asemenea, cercetatorii sunt de parere ca tehnologia ar putea diagnostica bolile mai repede, mai putin costisitor si cu o precizie mai mare.
Spectroscopia Raman masoara intensitatea si lungimea undei luminii difuzata de molecule si este un procedeu deja folosit in industria farmaceutica si cea chimica.
***
Uneori nu-ti trebuie decat o idee buna, ceva bani sa investesti si mult curaj sa o lansezi. Parisul are ideea, a inceput sa investeasca si are mult curaj, pentru ca deja a lansat-o. Si proiectul se numeste simplu: masini electrice de inchiriat.
“Nu vrem sa facem concurenta marilor firme de inchirieri auto”, declara Annick Lepetit, viceprimar al Parisului, pentru BBC news.
Scopul proiectului este ca bulevardele aglomerate ale metropolei sa se mai elibereze, plecand de la ideea ca “oamenii sa nu detina o masina, ci sa foloseasca o masina” (Morald Chibout – Manager General Autolib). Sistemul Autolib se vrea un succesor al celui de inchirieri de biciclete, care se desfasoara in marile orase ale Europei si are ca scop promovarea masinilor electrice. Masinile sunt create de designerul Pininfarina, faimos pentru concepte Ferrari si Masserati si oferite de antreprenorul Vincent Bollore. Au o autonomie de 250 de km, deci sunt recomandate doar pentru oras, dar si pentru excursiile scurte.
Proiectul – pilot se va desfasura pe o perioada de doua luni, timp in care masinile Bluecar se vor inchiria timp de jumatate de ora, la un pret de 6-8 euro. Va exista si un “club” Autolib, iar costurile sunt de la 10 euro/zi la 144 pe an. Pentru inceput, vor exista 66 de masini electrice, disponibile in 33 de statii, dar se doreste extinderea proiectului la 3000 de vehicule in peste 1000 de statii, pana la finalul lui 2012, dupa cum declara Primarul Parisului, Bertrand Delanoe.
Cum Renault si Nissan au investit deja peste 4 miliarde de euro in masini electrice, masinile electrice par o idee buna; pana in 2020, masinile electrice vor constitui peste 10% din totalul vanzarilor.
*** Dansurile vă scapă de durerile de spate, antrenează inima, muşchii şi articulaţiile cu un efort minim. O oră de dans echivalează cu o oră de jogging, iar un an de dans vă scapă şi de zece kilograme.
Dansul este un sport cu beneficii mai mari decât joggingul şi fitnessul la un loc: antrenează toate grupele musculare, cu un efort minim. O oră de dans arde peste 400 de calorii. Dansând un an întreg, de trei ori pe săptămână, şi mâncând normal scăpaţi lejer de 10 kilograme.
În plus, dansurile cresc mobilitatea şi previn osteoporoza, ameliorează durerile de spate şi durerile menstruale şi eliberează serotonina, "hormonul fericirii". Pe copii, îi ajută să crească armonios, să se concentreze şi să înveţe mai bine.
Kangoo jumps în loc de liposucţie
Kangoo Jumps "antrenează fiecare celulă a corpului" şi îmbunătăţeşte condiţia fizică generală, fără a fi nevoie de exerciţii fizice intense, datorită arcurilor eliptice aflate pe tălpile acestor ghete, care absorb şocurile la impactul cu solul.
Principalii beneficiari ai "săriturilor" sunt inima, creierul şi musculatura. "Musculatura se tonifiază, creşte mobilitatea articulaţiilor şi scad depozitele de grăsime. Acţionează la fel ca liposucţia, dar prin mişcare. Rezultatul este talie mai suplă, coapse şi fese mai tonifiate, gambe mai subţiri, glezne mai fine. Programul de kangoo este recomandat şi persoanelor care suferă de osteoporoză", spune Geta Vlăduţu, instructor de kangoo jumps la "Celebrity School" din Bucureşti.
Se recomandă două şedinţe de 50 de minute pe săptămână. La o şedinţă se ard în jur de 500-650 de calorii, pentru începători, şi se poate ajunge chiar la 800 de calorii, la grupele de avansaţi, cam tot atâtea calorii care se ard într-o oră de jogging.
Dansurile latine calmează durerile de spate
Aerobicul solicită 65% din inimă, îmbunătăţind sistemul cardio-respirator şi tonifiază armonios toate grupele de muşchi. Programul de aerobic activează metabolismul, eliberează de stres, creşte mobilitatea articulaţiilor şi drenează depozitele de grăsime.
"Trebuie să conştientizăm că nu doar numărul de kilograme contează, ci şi diminuarea grăsimii din jurul taliei, abdomenului inferior, coapselor, genunchilor", mai spune instructoarea Geta Vlăduţu. Într-o oră de aerobic se pot arde 500-650 de calorii.
"Belly Dance" sau "dansul din buric" dă jos grăsimea abdominală şi întăreşte muşchii pelvieni, pregătind femeile gravide pentru un travaliu uşor, fără dureri. O oră de dans arde 400 de calorii şi, în plus, creşte flexibilitatea şi mobilitatea articulaţiilor, reducând riscul de osteoporoză, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi reglează respiraţia. "Belly dance-ul este cel mai bun medicament pentru durerile premenstruale, dar şi din timpul menstruaţiei", spun instructorii.
Două-trei şedinţe de salsa pe săptămână sculptează talia şi bazinul, întăresc gambele şi reduc tensiunea musculară, cresc rezistenţa la efort fizic, eliberează de stres şi, fiindcă mişcările sunt dinamice şi se transpiră mult, se elimină toxinele. Dansurile latine şi mai ales salsa lucrează intens inima, scad tensiunea arterială şi reduc colesterolul "rău". Se lucrează şi muşchii braţelor, şi ai picioarelor, şi ai spatelui şi se ard peste 400 de calorii pe oră. Dansurile latine ţintesc muşchii bazinului, îmbunătăţesc postura şi calmează durerile de spate.
Tratamentul care iti repara inima fara operatie
Noua metodă de tratament utilizată în cardiologie foloseşte undele acustice, cu ajutorul cărora circulaţia în zonele afectate de boala arterelor coronare este refacută. Află în ce constă această terapie de revascularizare a inimii şi cum te ajută!.> reprezintă o nouă alternativă terapeutică a bolii coronariene, având ca scop obţinerea de vase noi (angiogeneza) şi ameliorarea simptomelor dureroase, specifice cardiopatiei ischemice. Tratamentul este disponibil în România la Centrul Gral Medical din Capitală, unde în luna aprilie poţi să beneficiezi de o reducere de 20% pentru efectuarea acestei intervenţii care se aplică în serii de 3 sedinţe sau 9 sedinţe, cu o pauză de 3 săptămâni între ele. Astfel, până la sfârşitul lunii aprilie vei plăti 1000 de lei pentru 3 şedinţe şi 2800 lei pentru un tratament complet de 9 şedinţe ( în loc de 3500 cât costă în mod normal).
***
Terra 2.0 – cursa spre computerul planetar
Costul şi dimensiunile senzorilor s-au redus considerabil în ultima vreme, iar astăzi aceştia au devenit suficient de mici şi de ieftini pentru a putea fi integraţi în tot mai multe obiecte. Acest lucru se întâmplă cu o frecvenţă tot mai mare, revoluţionând industrii întregi.
"Internetul lucrurilor" şi lumea digitală
În 2003, pe Terra trăiau aproximativ 6,3 miliarde de persoane şi erau conectate la Internet 500 de milioane de dispozitive. După numai cinci ani, numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit numărul oamenilor de pe planetă. Specialiştii companiei Cisco consideră că acesta este momentul în care a început o nouă epocă - aceea a aşa-numitului "Internet al lucrurilor" (the Internet of things).
Numărul dispozitivelor conectate la Internet cunoaşte o evoluţie incredibilă: specialiştii Cisco estimează că aproximativ 12,5 miliarde erau "online" în 2010. Tot ei estimează că numărul obiectelor conectate la Internet se va ridica la 25 de miliarde în 2015 şi că va atinge pragul de 50 de miliarde în 2020.
Surpriza este aceea că dispozitivele conectate la Internet nu se limitează la computere, telefoane mobile sau tablete. Graţie progresului tehnologic şi miniaturizării, numeroase obiecte de toate felurile pot fi conectate la Internet. De asemenea, senzorii devin tot mai mici şi mai ieftini, astfel că tot mai multe obiecte pot fi monitorizate în timp real. Un număr tot mai mare de conexiuni la Internet originează de la diferiţi senzori ataşaţi diferitelor obiecte - sau chiar unor unor fiinţe vii.
Spre exemplu, o companie olandeză, Sparked, a dotat 200 de vaci cu senzori wireless, ceea ce permite fermierilor să le urmărească în timp real traseul, starea de sănătate sau chiar să afle când devin gestante. Fiecare vacă transmite 200 MB de date pe an.
Animalele nu sunt singurele fiinţe care pot fi monitorizate prin senzori. Şi pacienţii umani încep să beneficieze de această posibilitate. Companii precum Corventis produc monitoare cardiace wireless care permit doctorilor să afle în timp real situaţia pacienţilor lor.
Senzorii devin populari şi în lumea sportului. Mai multe echipe profesioniste de fotbal şi de rugby din străinătate au început să îşi echipeze jucătorii în timpul antrenamentelor cu un dispozitiv de dimensiunea unui telefon mobil, pe care îl poartă între omoplaţi. Un asemenea aparat costă 3.000 dolari şi este dotat cu GPS, giroscop, magnetometru, accelerometru şi cu un monitor cardiac. Aparatul le permite antrenorilor să urmărească în timp real efortul depus de jucători, să măsoare distanţa parcursă, viteza şi capacitatea de accelerare, numeroasele date ajutându-i să identifice punctele tari şi cele slabe ale fiecăruia.
O lume tot mai conectată
Numărul tot mai mare de senzori implică şi obţinerea unei cantităţi mult mai mari de date. Acest lucru se poate observa din ceea ce s-a întâmplat deja: pe măsură ce vitezele conexiunilor de Internet au crescut, şi volumul traficului de date a fost mult mare. Compania Cisco estimează că traficul de Internet contorizat de 20 de gospodării obişnuite în 2011 este mai mare decât tot traficul de Internet înregistrat în 2008!
Dispozitivul care accelerează cel mai tare tranziţia spre lumea digitală este telefonul mobil şi mai ales telefonul inteligent (smartphone-ul), care conţine un număr foarte mare de senzori. Aceştia pot fi folosiţi în nenumărate feluri - spre exemplu, pentru a transforma telefonul într-un "doctor de buzunar".
La nivelul anului 2010, 4 miliarde de persoane (60% din populaţia planetei) deţineau un telefon mobil, iar 12% dintre acestea aveau telefoane inteligente (a căror rată de penetrare creşte cu mai bine de 20% în fiecare an). Se estimează că 80% din populaţia planetei va avea un telefon mobil în 2017 (adică 5,6 miliarde de persoane).
Institutul McKinsey estimează că, în acest moment, există peste 30 de milioane de senzori în uz la nivel mondial şi că numărul acestora creşte cu peste 30% pe an.
Senzorii în industrie
Senzorii îşi fac apariţia în tot mai multe industrii, contribuind la eficientizarea consumului de resurse şi la reducerea costurilor.
Numeroase lucrări de infrastructură sunt astăzi dotate cu senzori, de la poduri şi conducte de transmisie până la platforme petroliere. Toate acestea furnizează date în timp real despre starea echipamentelor, avertizând asupra potenţialelor probleme înainte ca acestea să se producă, permiţând astfel ca reparaţiile să fie efectuate cu pagube minime. În Rio de Janeiro, compania IBM instalează senzori pentru a detecta riscul declanşării unor ploi violente, reducând astfel probabilitatea ca alunecările de teren să provoace pierderi omeneşti.
Un exemplu de folosire a datelor în transporturi vine de la CSX Transportation, o companie de transport feroviar din SUA. Aceasta a început să folosească algoritmi sofisticaţi care combină datele oferite de GPS-ul ataşat locomotivelor cu informaţii despre greutatea şi lungimea trenurilor, despre gradul de înclinare al terenului şi despre numărul de curbe de-a lungul traseului pe care trenul urmează să-l parcurgă. Toate aceste date sunt procesate de software-ul instalat la bord, rezultând mult mai puţine frâne de-a lungul unei călătorii, reducând astfel consumul de combustibil.
Tot în industria transportului, senzorii încep să fie folosiţi pentru a monitoriza marfa, mai ales cea perisabilă, precum legumele şi fructele. Algoritmii sofisticaţi pot procesa datele furnizate de senzori pentru a avertiza transportatorii înainte ca marfa să se deterioreze, permiţându-le să modifice traseul la timp.
În medicină, companii precum General Electric lucrează la transformarea camerei de spital în una cu adevărat inteligentă. În testele efectuate de compania americană, o astfel de încăpere a fost dotată cu trei camere video instalate în tavan. Graţie unui software inteligent care analiza datele furnizate de camere, algoritmii puteau alerta doctorii şi asistentele în cazul în care uitau să se spele pe mâini înainte şi după ce au atins pacienţii, reducând astfel semnificativ numărul infecţiilor intra-spitaliceşti. De asemenea, un software de recunoaştere facială putea alerta doctorii în cazul în care identifica pe chipurile pacienţilor semne că aceştia erau copleşiţi de durere.
Un experiment similar a fost efectuat de specialiştii de la Universitatea din Ontario. Aceştia au dotat maternitatea din localitate cu un sistem care monitorizează în timp real starea de sănătate a copiilor născuţi prematur. Algoritmii sistemului analizează pulsul şi ritmul respiraţiei, alertând personalul medical în cazul în care starea bebeluşilor se înrăutăţeşte.
Senzorii în locuinţe
"Revoluţia senzorilor" începe să-şi facă simţită prezenţa şi în locuinţe. În 2011 au fost lansate mai multe produse care folosesc senzorii pentru a consuma resursele mai eficient şi care fac totodată viaţa de zi cu zi mai uşoară.
Un astfel de exemplu este termostatul digital Nest, lansat în octombrie de compania americană Nest Labs. Fondată de un fost şef al Apple, compania Nest Labs a conceput un termostat ca niciun altul de până acum, ce combină senzorii, algoritmi sofisticaţi şi conectivitatea la Internet. Termostatul Nest detectează temperatura şi umiditatea din aer, mişcările oamenilor prin casă şi momentul în care aceştia părăsesc încăperile sau chiar casa. Acesta acumulează date despre modul în care funcţionează casa şi ajustează automat temperaturile încăperilor. De asemenea, este conectat la Internet pentru a fi mereu la curent cu prognoza meteo, pentru a lua în calcul temperatura de afară şi felul în care aceasta influenţează temperatura din casă. Toate aceste elemente contribuie la reducerea consumului de energie.
"Termostatul gestionează 50% din consumul de energie al unei gospodării, iar 10% din consumul de energie al SUA este controlat de un termostat", explică cei de la Nest Labs. "De aceea, am conceput primul termostat care învaţă la utilizatori. Cu timpul, termostatul nu mai trebuie programat de oameni, ci se programează singur", afirmă oficialii Nest Labs.
Aparatele electrocasnice devin şi ele, la rândul lor, dotate cu senzori. Samsung a lansat un frigider dotat cu WiFi şi cu un display LCD. Temperatura frigiderului poate fi ajustată de la distanţă, graţie conexiunii la Internet, iar senzorii cu care este dotat permit ca proprietarii să fie anunţaţi atunci când alimentele riscă să se deterioreze.
Senzorii în comerţ
Companiile colectează tot mai multe date despre clienţii lor, ceea ce le permite să îi înţeleagă mai bine. În Marea Britanie, compania Tesco colectează lunar 1,5 miliarde de informaţii despre clienţi, a căror prelucrare îi permite să adapteze preţurile şi campaniile promoţionale la nevoile acestora. Amazon foloseşte datele despre clienţi pentru a le propune acestora alte produse care i-ar putea interesa. Algoritmul folosit de retailerul online este foarte eficient, astfel că aproximativ 30% dintre vânzările site-ului sunt rezultate directe ale propunerilor făcute de acest software inteligent.
Pe lângă integrarea senzorilor în tot mai multe obiecte, progresul tehnologic permite o mai bună analiză a datelor care sunt deja acumulate. Un astfel de exemplu vine din SUA: compania Montblanc, un retailer de lux, a lansat un program pilot în magazinul său din Miami. În cadrul acestuia, imaginile surprinse de camerele de supraveghere sunt analizate de un algoritm sofisticat ce analizează comportamentul clienţilor.
Software-ul conceput de compania RetailNext combină datele înregistrate de camerele video cu cele de vânzări şi cu alţi indicatori (precum datele înregistrate de senzorii de mişcare sau de cipurile RFID ataşate mărfurilor) pentru a identifica factorii care contribuie la vânzări. Angajaţii Montblanc au folosit acest sistem pentru a genera hărţi care arată care părţi ale magazinului sunt cele mai populare în rândul clienţilor şi pentru a decide unde să fie amplasate decoraţiunile, mărfurile şi cum să fie distribuit personalul. Rodrigo Fajardo, reprezentantul Montblanc, spune că acest sistem a condus la o creştere a vânzărilor cu 20%, astfel că va fi implementat şi în alte magazine ale companiei. Montblanc este doar una din cele 40 de companii care utilizează serviciile RetailNext.
Operatorul american de telefonie mobilă T-Mobile foloseşte serviciile companiei 3VR pentru a contoriza cât timp petrec clienţii în faţa fiecărui display, ce telefoane testează şi pentru cât timp. 3VR a anunţat că testează un software de recunoaştere facială, ce permite identificarea sexului şi vârstei clienţilor şi va permite comercianţilor să conceapă noi promoţii în funcţie de comportamentul persoanelor din fiecare segment. Şeful companiei, Al Shipp, estimează că "în viitor vom putea să măsurăm mii de variabile, acum suntem abia la început".
Spunem adio intimităţii?
O altă inovaţie a apărut recent în mallurile europene datorită companiei britanice Path Intelligence. Aceasta a lansat în 2009 FootPath, un sistem care înregistrează semnalul telefoanelor mobile, permiţând urmărirea cumpărătorilor de-a lungul plimbărilor acestora prin centrele comerciale. Astăzi, peste 1 milion de persoane sunt urmărite zilnic cu ajutorul acestui sistem. Sharon Biggar, CEO-ul companiei, afirmă că acest sistem este folosit de comercianţi pentru a decide în care parte a mallurilor să îşi amplaseze magazinele sau pentru a identifica naţionalitatea vizitatorilor (folosind pentru identificare codul de ţară al numerelor de telefon). În mallurile în care este implementat sistemul FootPath, vizitatorii sunt atenţionaţi la intrare şi sunt sfătuiţi să îşi închidă telefonul mobil dacă nu doresc să fie monitorizaţi.
Acesta nu este singurul mod în care datele generate de telefoanele mobile sunt folosite de companii pentru îmbunătăţirea serviciilor. Mai multe companii care oferă servicii de navigaţie prin GPS cumpără de la operatorii de telefonie mobilă date anonimizate din reţelele celulare. Acestea, combinate cu datele oferite de dispozitivele GPS, le permit acestor companii să ofere date în timp real despre aglomeraţia din trafic, astfel că utilizatorii acestor servicii pot folosi rute alternative.
Acelaşi lucru se întâmplă în cazul smartphone-urilor: deoarece majoritatea sunt dotate cu GPS, acestea urmăresc în timp real traseul utilizatorilor. Servicii precum Google Latitude permit fiecărui deţinător de smartphone să păstreze o arhivă actualizată în timp real a călătoriilor sale.
Progresul tehnologic şi reducerea costurilor senzorilor aduc nenumărate beneficii industriilor şi utilizatorilor, însă prezintă şi o faţă întunecată: supravegherea electronică a populaţiei devine mult mai uşor şi mai ieftin de realizat.
Un studiu efectuat de cercetătorul John Villasenor de la Brookings Institute arată că, în scurt timp, "va deveni posibil din punct de vedere financiar şi tehnologic ca toate comunicaţiile de voce şi date dintr-o ţară să fie supravegheate. Fiecare conversaţie telefonică, fiecare mesaj electronic, fiecare interacţiune în reţelele sociale şi chiar mişcarea fiecărei persoane şi a fiecărui vehicul pot fi monitorizate".
Cercetările efectuate de Villasenor oferă ca exemplu Siria: costurile cu stocarea tuturor conversaţiilor telefonice efectuate de-a lungul unui an se ridică la 2,5 milioane de dolari. În 2016, graţie progresului tehnologic, acestea vor scădea la doar 250.000 de dolari. În Chongqing, un oraş din China în care locuiesc 12 milioane de persoane, se desfăşoară în acest moment un proiect în cadrul căruia municipalitatea va împânzi oraşul cu 500.000 de camere video. Momentan, costurile anuale de stocare a datelor video se ridică la 300 de milioane de dolari, însă în 2020 vor fi de doar 3 milioane de dolari.
Unde ne va duce revoluţia senzorială?
Dacă tot mai multe obiecte vor ajunge să fie dotate cu senzori şi conectate la Internet, care va fi punctul terminus al acestei tendinţe? Larry Smarr, directorul fondator al Institutului pentru Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din California, afirmă că scopul final este realizarea "computerului planetar care percepe tot".
"În următorii 10 ani, lumea fizică va deveni din ce în ce mai încărcată cu dispozitive capabile de a trimite şi a recepta informaţie. Miliarde de procesoare sunt deja integrate în telefoane, automobile, dispozitive, clădiri şi în mediul înconjurător. Aceşti senzori transmit din ce în ce mai multe date către centre de procesare a datelor, iar această tehnologie din cloud permite companiilor să conceapă aplicaţii care sunt «conştiente spaţial». Reţelele electrice inteligente măsoară deja folosirea electricităţii, oamenii activi îşi măsoară pulsul în timpul activităţii fizice, iar sute de milioane de persoane încarcă poze etichetate cu informaţii de geolocalizare în reţelele sociale", afirmă Smarr.
"Peste 10 ani, cel mai rapid supecomputer va fi compus dintr-un miliard de procesoare, iar tehnologia din cloud va înregistra acelaşi ritm de creştere, ceea ce va permite crearea unui computer planetar cu o putere enormă", conchide Starr.
Care va fi rezultatul existenţei acestei gigantice puteri computaţionale? Mike Liebhold de la Institute for the Future afirmă că acest supercomputer va avea capacitatea de a simula mai multe aspecte ale lumii fizice cu o viteză mai mare decât cea pe care aceste procese o au în realitate. Astfel, computerul va trece de la pasul în care înregistrează informaţia şi o analizează la cel în care devine capabil să o controleze. Aşadar, lumea fizică va putea fi controlată de lumea digitală.
Este greu de estimat care va fi impactul acestei revoluţii industriale 2.0. Acum un secol, când omenirea era martora altei inovaţii radicale, automobilul, puţină lume ar fi putut prezice că această invenţie va duce la apariţia suburbiilor sau a mallurilor. Un singur lucru e cert - "lumea digitală" are potenţialul de a schimba dramatic societatea.
Citeşte şi
-
Am intrat în era în care computerele preiau controlul
Una dintre cele mai importante invenţii ale secolului al XX-lea, computerul, a adus beneficii imense omenirii, permiţând eficientizarea multor sarcini. Dacă în secolul trecut computerul facilita îndeplinirea deciziilor luate de oameni, în zilele noastre el are din ce în ce mai des sarcina de a lua decizii în locul nostru, preluând uşor-uşor controlul în tot mai multe aspecte ale vieţii noastre.› citeşte mai mult
-
› citeşte mai mult
-
Ajutor! Robotul mi-a furat slujba!
Roboţi chelneri, roboţi hamali, roboţi menajeri, roboţi bucătari, mecanici, sudori; în curând, roboţi-şoferi şi roboţi-chirurgi – oare se va mai găsi ceva de făcut şi pentru om, în viitor?› citeşte mai mult
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu